Miskina, poor thing

Înconjurată de prieteni şi familie, Fara contribuie cât poate la organizarea nunţii surorii ei cu Maxime. Între timp, bunica Rania stă în bucătărie şi nu vrea să vină la ceremonie. Fara trebuie să facă totul pentru a evita o dramă de familie.

Deşi Maxime a acceptat complet noul său drum spiritual de după nuntă, Safia e furioasă pe sora ei. Fara ştie că trebuie să îndrepte răul făcut, dacă vrea să revină acasă. Dar e o sarcină prea grea pentru ea, mai ales în mijlocul Ramadanului, pe care vrea să-l respecte de data asta.

Relaţia dintre Nassim şi Cherifa e tot mai serioasă, iar Fara devine geloasă. Mariam o roagă să-i spună lui Nassim ce simte, pentru că riscă să-şi rateze şansa. Dar mai întâi trebuie să meargă cu Damien să ia ce a mai rămas din camioneta ei cu mâncare.

Fara ezită să meargă cu prietenii să vadă meciul Franţa-Algeria. Îi aminteşte cum mama ei, Najet, pe care o vedem în tinereţe, în 1975, l-a cunoscut pe Kader, tatăl ei. E şansa de a se întoarce în trecut şi de a înţelege greşelile prezentului.

În miezul nopţii, Damien o găseşte pe Rania zăcând în bucătărie. Internarea ei la spital şi vizitele familiei sunt şansa de a lămuri lucrurile. Pentru Fara e momentul adevărului şi hotărăşte să pornească în căutarea tatălui ei.

Fara şi Safia sunt în Oran. Au două zile să găsească o oală tradiţională pentru Rania. Fara îşi cunoaşte familia algeriană şi ţara, iritând-o pe Safia, care abia aşteaptă să plece acasă. Dar lucrurile se schimbă când îl cunosc pe Aris, care le devine ghid.

Safia a convins-o pe Fara să străbată regiunea Kabylia cu Aris, care promite că o să găsească o oală exact ca a Raniei. Deşi peisajul e superb, Safia e derutată de ghidul lor. Dar ce planuri are cu cele două surori?

Fara şi Safia sunt într-o stare jalnică atunci când aterizează în Franţa şi le aşteaptă înmormântarea Raniei. Se adună toată familia, iar Fara se găseşte în centrul tensiunilor. În onoarea bunicii, trebuie să preia controlul pentru prima oară în viaţă.